Online se găsesc diverse instrumente de diagnoză SEO, multe dintre ele gratuite (cum ar fi, de exemplu, site-ul Waudit.com, add-on-ul SeoQuake sau diversele unelte puse la dispoziția publicului de către Google). Aceste unelte pot fi deosebit de utile pentru o primă privire asupra site-ului care trebuie auditat și, adesea, astfel de “tool-uri” sunt folosite de profesioniști în procesul de auditare.

Totuși, aceste instrumente furnizează utilizatorilor simple liste de sugestii generale generate automat, care nu sunt în mod necesar ceea ce are nevoie site-ul auditat.

Așadar trebuie să clarificăm ce este, de fapt, un audit SEO.

Un audit este o acțiune de cercetare și se face folosind nu una singură, ci mai multe unelte specifice, care generează date extrase din site-ul auditat, dar și manual, prin examinarea directă a site-ului.

Interpretarea datelor obținute se face multidisciplinar, de către persoane cu specializare și experiență în programare, SEO și marketing, care pot interpreta datele obținute și care se consultă pentru a genera, în final, raportul de audit SEO, care este un document strategic – el oferă nu doar liste de probleme și potențiale probleme, ci și soluții de remediere și indică și persoanele care pot face corecțiile / adăugirile necesare.

Costul unui audit profesionist începe de la 280 de euro și poate ajunge la sume foarte mari, în funcție de complexitatea site-ului.

Cum folosiți datele unui raport de audit generat automat?

Orice instrument de auditare automată listează o serie de probleme sau potențiale probleme care, adesea, pot fi rezolvate chiar de către administratorul site-ului, prin utilizarea aplicației de administrare a platformei folosite (de exemplu: metatagurile pot fi redactate pentru fiecare pagină în parte, la fel și titlurile H, prin selectarea acestei formatări la redactarea unui text dintr-o pagină, iar densitatea de cuvinte reprezintă, practic, conținutul paginii analizate – dacă trebuie să fie mai mare sau mai mică, pur și simplu se scrie mai mult sau mai puțin text; aceeași situație este și pentru ALT-urile imaginilor, cu mențiunea că ele trebuie puse doar atunci când sunt relevante pentru conținutul site-ului).

De asemenea, documentul generat automat poate prezenta și o serie de aspecte care nu prezintă importanță pentru site-ul auditat. De exemplu, nu este necesară redirectarea 301 pentru cei care nu efectuează în mod frecvent schimbări ale URL-urilor site-ului (acestea sunt “căile” către pagini, de forma www.siteulmeu.ro/pagina-mea). Sau, deși este standardul actual, pentru multe site-uri nu este neapărat necesară trecerea la HTML5. Și așa mai departe.

În același timp, există și situații unde trebuie făcute alte operațiuni înainte de a putea face ceea ce sugerează lista automată generată de instrumentul de auditare. De exemplu, orice instrument de auditare online verifică prezența și integrarea în site a social media considerate populare. Twitter este considerat popular și este, dar nu neapărat în România și în mod sigur nu pentru anumite publicuri. Așadar, deși instrumentul de audit listează lipsa conectării cu Twitter ca problemă, sugestia în cauză poate fi ignorată în multe situații. Practic, nu se poate face legătura cu un cont de Twitter, fără ca, mai întâi, să fie făcut un cont de Twitter (care poate să nu fie necesar afacerii reprezentate de site-ul auditat). În plus, din altă perspectivă, dacă cineva face contul de Twitter, dar nu îl folosește, acest amănunt poate fi chiar dăunător imaginii organizației – nu este recomandabilă conectarea site-ului la ceva ce nu este adus la zi în permanență (mai ales în situația Twitter, care este, prin excelență, un canal social extrem de activ și de axat pe actualitate).

Prin urmare, folosește instrumentele de auditare automată ca reper sau punct de plecare pentru optimizarea site-ului, dar analizează datele furnizate ținând cont de cazul particular al website-ului auditat.