Administratoarea blocului avea ceva hipnotic. Poate ochii, de un verde închis strălucitor, ca globurile din pomul de la intrare. Sau poate reproșul din ei. Când…
– Ia și talonu’. – Stai, mă, că ăla nu ne trebuie acuma, ne trebuie pe urmă, dă să scriu pe el “înstrăinat către” și…
Cu respirația oprită în piept, ignoră amețeala și apropie, pentru o ultimă oară, vârful fin de pânza umedă. Atinse abia apăsat, să lase o urmă…
Eliza își lipi palmele și fruntea de vitrina rece, iar ochii ei fixară chipul cu bucle prinse cu fundă verde. Clipi, uimită de asemănare. I…
Se făcu deodată frig. Cu un fâlfâit, Moartea pogorî în încăpere. Ținea strâns în gheara descărnată un print pe hârtie lucioasă, care se îndoise puțin…
O fixase înnegurat toată noaptea și dăduse pe gât pahar după pahar, iar ea nu-i aruncase nicio privire. Îl refuzase acum câteva zile. Nu-l plăcea.…

