Atât de puternic a fost asupra mea efectul lui „Sentient”, prima carte din seria „Nordam 2190”, scrisă de Alina Voinea, încât mi-a schimbat percepția asupra pieței autohtone de literatură SFF. Este poate cel mai bun exemplu că o editură (Crux, în cazul de față) poate produce o carte science-fiction românească (un bio-cyberpunk) la cele mai înalte standarde. Și când zic produce, mă refer la tot pachetul – copertă, hârtie, grafică, editare, complexitatea lumii, poveste, concepte, tematică, tehnică literară, totul.
Ceea ce voi scrie mai jos sunt doar câteva observații modeste care sper să vă stârnească interesul, pentru că un astfel de roman merită să fie citit pe îndelete. Chiar merită, vă asigur.
Autoarea dă naștere unei lumi tulburătoare prin familiaritate, dar înfricoșătoare prin stranietate, explorând identitatea umană, dinamica puterii și dilemele etice într-un viitor plauzibil – chiar cu iz profetic – în care interesele omului se ciocnesc decisiv cu evoluția inteligenței artificiale. Subiectul este actual, fierbinte, și am fost fascinat de modul armonios în care întrebările filosofice sunt inserate în țesătura unui thriller alert, fără să fie compromise nici ritmul, dar nici profunzimea temelor abordate.